In general dosul goblenului trebuie sa arate la fel de frumos ca fata goblenului, fara noduri si pasi mai mari de unu-doua puncte. La goblenurile care au un numar mic de culori atat fata goblenului cat si dosul goblenului trebuie sa arate identic. La goblenurile care contin un numar mediu de culori (intre 50 si 100 culori) eu consider ca in unele situatii sunt admise cateva nodulete minuscule pentru siguranta tesaturii ( atunci cand intr-un singur centimetru patrat pot exista 50, 60, 70, 80, 90 sau chiar 100 de culori). In acest caz inceperea si incheierea atei ar constitui un paienjenis de fire suprapuse si nesigure care vor ingrosa tesatura si vor compromite intreaga lucrare.
Spatele goblenului este important, acesta reda calitatea goblenului si priceperea goblenistului, insa nu trebuie sa exageram si sa credem ca dosul acestor goblenuri trebuie sa iasa identic cu fata goblenului, este foarte importanta fata goblenului, aceasta trebuie sa fie lucrata impecabil, fara nici o greseala, punctele sa fie perfect aliniate, egale si cu aceeasi inclinatie.
In cazul goblenurilor care contin peste 100 de culori, dosul trebuie sa fie cat mai curat fara noduri si pasi, sa arate cat se poate de bine la fel ca fata goblenului. Aceasta tehnica de coasere este dobandita si stapanita in general de goblenistii profesionisti fiecare dintre ei insusindu-si propria tehnica de lucru prin perseverenta si spirit de autodepasire. Spun totul din experienta, eu lucrand goblenuri care depasesc 100 de culori, acum lucrez la unul care contine 217 culori.
Dosul unui goblen care are mai mult de 100 culori poate fi cusut sa arate identic cu fata acest lucru nu este imposibil( aplicand metoda de coasere a cercului concentric prin inceperea lucrului din mijloc) insa eu cred ca se pierde foarte mult timp la coaserea unui astfel de goblen, aceasta metoda o folosesc doar cei care isi doresc goblenurile inramate intre doua foi de sticla transparenta si expuse astfel incat sa poata fi vizualizate ambele fete.
